Acest articol isi propune sa atraga atentia asupra unor aspecte privind criteriile microbiologice ale produselor alimentare, in optica Regulamentului CE nr. 2073/2005. Un subiect atat de complex nu poate fi epuizat in cateva randuri asadar imi propun sa fac acum doar o scurta introducere.
În contextul revizuirii legislaţiei privind igiena produselor alimentare („pachetul igienă”), regulamentul se axează pe definirea obiectivelor de atins în materie de siguranţă alimentară, lăsând operatorilor din sectorul alimentar responsabilitatea de a adopta măsurile de siguranţă necesare pentru a garanta inocuitatea alimentelor.
De-a lungul timpului, cercetătorii au fost interesați îndeaproape de studiul modului de transmitere al maladiilor contagioase. În ultimii ani însă, cercetările privind căile și modul de contaminare s-au dezvoltat considerabil. Cauza nu a fost apariția în zone atipice a unor boli precum Ebola sau Gripa Aviara. Colectivitățile umane sunt medii extrem de propice pentru transmiterea cu repeziciune a oricărei maladii infecțioase. Astfel că o banală gripă poate "inactiva" o clădire întreagă de birouri. Clădirile de birouri, poșta, supermarketurile și în general locurile care sunt tranzitate de foarte mulți oameni care ating multe obiecte sunt cele mai susceptibile. Fiind o "generație a butoanelor" este absolut remarcabil modul cum se pot transmite bolile în comunitățile umane moderne.
Sunt multe aspecte pe care trebuie să le luăm în considerare atunci când ne apucăm de preparat mâncarea, indiferent că o facem acasă sau ca bucătar la un renumit restaurant. Dintre toate acestea unul singur este esențial pentru o bucătărie.
Diferențele între curățenie și igienă sunt semnificative. Dar între a fi curat și a fi igienic atunci când producem alimente, acasă sau într-o firmă specializată de producție aliementară este o diferență și mai mare decât în teorie. Doar că de cele mi multe ori confundăm curățenia cu igiena, iar în cel mai rău caz nu ne pasă nici de una.
Pentru a fi în ton cu celelalte două postări am decis să mai aduc ceva argumente în plus. Este posibil ca unii să fi înțeles greșit, posibil datorită modului în care am prezentat situația cu microorganismele din jurul nostru și de pe noi. Dar igiena alimentară nu poate fi înțeleasă pe deplin dacă nu înțelegem mecanismele vieții. Sau dacă suntem căpoși și nu vrem în ruptul capului să acceptăm că peste tot există viață, altfel decât o știm și înțelegem în viața de zi cu zi și că această viață este guvernată de legi puțin înțelese.
Termenul de curățenie are zeci de înțelesuri. Depinde de cultură, zonă geografică, industrializare, tehnologizare etc. Nu trebuie să neglijăm nici banii, care au un rol hotărâtor.
Există o falsă idee ca alimentele și tot ceea ce mâncăm sau bem trebuie să fie sterile. Este o greșeală fundamentală.